CARBOAVĂ, carboave, s. f. Veche monedă rusească de argint sau bacnotă de hârtie, egală în valoare cu o rublă (odinioară cu circulație și în țările românești); carboanță. – Din rus. karboveț. Vezi definitia »

ȘOFERÍȚĂ s.f. Femeie conducător de automobil. [< șofer + -iță]. Vezi definitia »

GARNITÚRĂ s. f. 1. accesoriu pentru împodobirea sau completarea unui lucru; podoabă, ornament. 2. adaos de legume, salată etc. care se servește la friptură. 3. element plastic de etanșare între piesele rigide; ansamblu de piese demontabile care se fixează pe piese supuse uzurii prin frecare, pentru a le proteja. 4. ansamblu de obiecte, piese, scule etc. care formează un asortiment complet. ◊ totalitatea pieselor de același fel ale unei mașini. ◊ echipă (completă). ♦ ~ de tren = ansamblu format din locomotivă și vagoanele unui tren. 5. greementul unui catarg, unei vergi, unei vele. 6. ~ de cromozomi = totalitatea cromozomilor din celulele somatice ale unui individ. 7. (poligr.) ~ de litere = serie de caractere de același fel, dar de corpuri diferite. (< fr. garniture) Vezi definitia »

BELÍTĂ s.f. Exploziv folosit în minele de cărbuni. [< fr. bellite]. Vezi definitia »

TROPOTITÚRĂ s. f. Numele unui dans popular și melodia după care se execută. – Din tropoti + suf. -(i)tură. Vezi definitia »