JÚRIU s.n. 1. Grup constituit de specialiști, însărcinat cu clasificarea și cu promovarea unor candidați sau a unor concurenți la un concurs, la o competiție sportivă etc. 2. Totalitatea celor care compun o instanță de judecată. [Pron. -riu. / cf. fr., engl. jury]. Vezi definitia »

INCANTATÓRIU, -IE adj. cu caracter de incantație. (< fr. incantatoire) Vezi definitia »

RALÍU, raliuri, s. n. Cursă automobilistică de regularitate pe distanțe mari, combinată adesea cu probe speciale (de viteză, îndemânare etc.). – Din fr. rallye. Vezi definitia »

deliu, -e, delii adj. (prst. – d. clienți) incomod, cu o conduită și pretenții imprevizibile. Vezi definitia »

MENDELEÉVIU s.n. (Chim.) Element transuranic sintetic. [Pron. -viu. / < fr. mendélévium, cf. Mendeleev – chimist rus]. Vezi definitia »