stanculíu, -ie, adj. (reg.) stacojiu. Vezi definitia »

NOVATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Referitor la novație. [< fr. novatoire]. Vezi definitia »

consiliu de conducere Vezi definitia »

FEROSILÍCIU s. n. aliaj de fier și siliciu. (< fr. ferrosilicium) Vezi definitia »

ARTIFÍCIU, artificii, s. n. 1. Procedeu (ingenios) folosit spre a împodobi sau a modifica realitatea; podoabă (inutilă). ◊ Artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezolvarea unui calcul pe o cale mai scurtă și mai ingenioasă decât calea obișnuită. 2. (Mai ales la pl.) Amestec de substanțe chimice (colorate) și de carburanți, folosit la semnalizări luminoase, în scop decorativ etc. ♦ Sârmă scurtă în vârful căreia se află amestecul de mai sus și care, aprins, arde cu o flacără decorativă vie, aruncând mici scântei. – Din fr. artifice, lat. artificium. Vezi definitia »