ÁURĂ s.f. 1. Boare, adiere. 2. (Liv.) Nimb, aureolă (1). 3. Stare particulară care precedă o criză, de obicei în epilepsie. [Pron. a-u-. / < lat., fr. aura]. Vezi definitia »

ȘFOÁRĂ s. f. v. sfoară. Vezi definitia »

BRUMĂRÍȚĂ (‹ brumă) s. f. Gen de păsări sedentare mici, din ordinul paseriformelor, asemănătoare cu vrabia, dar cu cioc mai subțire (Prunella). În România se cunosc două specii: b. de stîncă (P. collaris) ce trăiește în Carpați și b. de pădure (P. modullaris) răspîndită în pădurile de conifere. Vezi definitia »

COLONCÍFRĂ, coloncifre, s. f. Cifră plasată în partea de sus sau de jos a paginii unei cărți, reviste etc., care indică numărul de ordine al paginii respective în volum. – Din rus. kolonțifra (refăcut după cifră). Cf. germ. Kolumnenziffer. Vezi definitia »

culínă (culíne), s. f. – Bucătărie. Lat. culina (sec. XIX). Cuvînt introdus de latiniști în Trans., ajutat de coincidența cu cuină ‹ cuhnie; azi este rar. – Der. culinar, adj., din fr. culinaire. Vezi definitia »