CALIACRA, jud. istoric în SE Dobrogii, în cadrul Cadrilaterului, mărginit la E de țărmul Mării Negre. Relief de podiș cu alt. de c. 300 m coborînd spre mare prin faleze înalte (Coasta de Argint). Orașe pr.: Bazargic, Balcic, Cavarna. Vezi definitia »

intrá (-ru, -át), vb. – 1. A trece dinafară înăuntru, a pătrunde. – 2. A încăpea. – 3. A adera, a se înscrie, a ajunge să facă parte dintr-o grupare. – 4. A se angaja într-o slujbă. – 5. (Înv.) A se asocia, a se însoți. – 6. A Începe, a se iniția o anumită perioadă de timp. – 7. A se apuca (să danseze, să joace etc.). – 8. La cărțile de joc, a-i veni cuiva cărți bune. – 9. A pătrunde, a străbate. – 10. A-și micșora un material dimensiunile la muierea în apă. – Mr., istr. întru, megl. antru. Lat. intrāre (Pușcariu 893; Candrea-Dens., 867; REW 4501; DAR), cf. it. intrare, fr. entrer, prov., sp., port. entrar. – Der. intrare, s. f. (acțiunea de a intra și rezultatul ei); intrător, adj. (înv., care intră); întrătură, s. f. (înv., intrare; nod în lemn). Vezi definitia »

FULGURÁ vb. intr. (livr.) a fulgera. (< fr. fulgurer, lat. fulgurare) Vezi definitia »

CUPRÁ vb. I. tr. A acoperi pe cale electrolitică suprafața obiectelor de lemn, de ipsos etc. cu un strat subțire de cupru. [Cf. fr. cuprer]. Vezi definitia »

CAPTURÁ vb. tr. a prinde, a lua prizonier; a pune mâna pe materiale de luptă aparținând inamicului. ◊ a prinde un răufăcător. ◊ a prinde în capcană un animal sălbatic. (< fr. capturer) Vezi definitia »