Definita cuvantului combina
combiná (combín, combinát), vb. – A îmbina, a împreuna, a potrivi lucruri diferite. Fr. combiner. – Der. combinabil, adj.; combinați(un)e, s. f. (îmbinare, reunire; întîlnire de dragoste); combinezon, s. n., din fr. combinaison; combinagiu, s. m. (Arg., crai, muieratic).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu combina
COLAȚIONÁ vb. I. tr. A confrunta o copie cu originalul; a verifica dacă un document este complet și corect. ♦ A compara între ele manuscrise și ediții pentru a stabili variantele. [Pron. -ți-o-. [< fr. collationner]. Vezi definitia »
BELLONA (SAU DUELLONA) (în mitologia romană), zeiță a războiului, identificată uneori cu sora sau soția lui Marte și cu paredrul ei, Nerio. Avea un important templu la Roma, în afara porților cetății, unde preoții îndeplineau ceremoniile specifice declărării războiului și senatul primea ambasadorii străini. Vezi definitia »
FORTÚNA s. f. (Livr.) Soartă, destin; noroc, șansă. – Cuv. lat. Vezi definitia »
EXAMINÁ vb. I. tr. 1. A observa, a cerceta, a privi atent ceva. ♦ A cerceta starea sănătății cuiva. 2. A întreba, a supune la un examen (un elev, un student etc.). [Pron. eg-za-. / < fr. examiner, cf. lat. examinare]. Vezi definitia »
RETURNÁ vb. I. tr. A trimite înapoi, îndărăt; a înapoia. [< fr. retourner]. Vezi definitia »