TOALÉTĂ s.f. 1. Faptul de a se spăla, de a se peria, de a se îmbrăca, de a se găti; dichisire; îngrijire; găteală. ♦ (Med.) Curățire a unei plăgi sau a zonei operatorii. 2. Closet. 3. Îmbrăcăminte (mai ales femeiască). 4. Mobilă cu oglindă pe care se țin obiectele necesare îngrijirii tenului, a părului etc. [Pron. to-a-. / < fr. toilette < toile – pânză]. Vezi definitia »

BUTÁRGĂ s. f. mâncare din icre de chefal presate, sărate și uscate sau afumate. (< fr. boutargue) Vezi definitia »

CÚLPĂ s.f. Greșeală constând în neîndeplinirea unei obligații, în săvârșirea unui fapt pedepsit de lege; vină. [< lat. culpa, cf. fr. coulpe]. Vezi definitia »

METRÓZĂ s.f. (Med.) Afecțiune uterină de origine hormonală sau nervoasă. [< fr. métrose]. Vezi definitia »

GURÍȚĂ, gurițe, s. f. Diminutiv al lui gură. ♦ Sărut. – Gură + suf. -iță. Vezi definitia »