SATÍN s. n. țesătură deasă din mătase, bumbac sau fibre artificiale, lucioasă pe una din fețe, pentru căptușeli de îmbrăcăminte; atlaz. (< fr. satin) Vezi definitia »

BENEDICTÍN, -Ă I. s. m. f. călugăr(iță) dintr-un ordin catolic, care a desfășurat o susținută activitate în domeniul construcțiilor. ♦ muncă de ~ = muncă intelectuală minuțioasă și de lungă durată. II. adj. 1. care aparține benedictinilor. 2. (fig.) laborios, harnic, muncitor. (< fr. bénédiction) Vezi definitia »

vechi(din antichitate) Vezi definitia »

debrețín (debrețíni), s. m. – Cîrnat asemănător cu un crenvurșt. Mag. Debreczen, nume al unui oraș din Ungaria. Vezi definitia »

in principal inseamna fatza sau gura, iar originea e probabil tiganeasca. Dar sensul principal in romana e cel de sex oral. A da muie = a i se face sex oral a lua muie = a face cuiva sex oral Evident e folosit si ca injuratura, singur sau in expresiile de mai sus. Vezi definitia »