PORTÁRMĂ s. f. purtare, deținere a unei arme de foc. (< fr. porte-arme) Vezi definitia »

PÉRLĂ s. f. 1. piatră semiprețioasă, albă și foarte strălucitoare, care se formează între valvele unor scoici; mărgăritar. ◊ mică concrețiune calcaroasă care se formează pe planșeul sau pereții unor peșteri. ◊ (poet.) dinte foarte alb. 2. ornament din muluri sferice. 3. (med.) formație globuloasă. 4. (fig.) persoană, lucru cu calități excepționale. ◊ (ir.) greșeală, prostie rară. 5. (poligr.) perl. (< fr. perle, it. perla, germ. Perle) Vezi definitia »

TOXICÓZĂ s. f. tulburare gravă de toxiinfecție la sugari, care se manifestă prin diaree, vomă, denutriție etc. (< fr. toxicose) Vezi definitia »

TRIZAHARÍDĂ s. f. substanță organică din clasa hidraților de carbon, cu moleculă din condensarea a trei molecule de monozaharide. (< fr. trisaccharide) Vezi definitia »

vráscură, vráscuri, s.f. (înv.) nuia, vargă. Vezi definitia »