BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. f. (Oaie) cu botul negru. – Din bucă + laie. Vezi definitia »

ANAPLAZÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule sau a unui țesut. [Gen. -iei. / < fr. anaplasie, cf. gr. ana – fără, plassein – a forma]. Vezi definitia »

CRÂMPOȘÍE s. f. (Reg.) Soi de viță de vie autohton, cu struguri albi-verzui sau ruginii cu boaba rotundă; vin făcut din acești struguri. – Et. nec. Vezi definitia »

ónghie (-ii), s. f. – Uncie. Mgr. ὄγϰος „greutate”. Sec. XVII, înv. Cf. ug, oca. Vezi definitia »

UROLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază căile urinare și bolile lor specifice. [Gen. -iei. / < fr. urologie, cf. gr. ouron – urină, logos – studiu]. Vezi definitia »