MURGULÉȚ, murguleți, s. m. 1. Diminutiv al lui murg² (2); murgușor. 2. (Art.) Numele unui dans popular din Muntenia, cu ritm vioi; melodic după care se execută acest dans. – Murg² + suf. -uleț. Vezi definitia »

speț, speți, s.m. (înv.) monedă de argint în valoare de 12 lei, care a circulat în Țara Românească în sec. al-XIX-lea. Vezi definitia »

LÓBONȚ, lobonți, s. m. Nume dat ostașilor care luptau pentru cauza Imperiului Habsburgic în timpul mișcării antihabsburgice din Ungaria și din Transilvania. – Cf. magh. labanc. Vezi definitia »

struț (-ți), s. m. – Pasărea cea mai mare din ordinul alergătoarelor (Struthio camelus). – Var. ștruț. Megl. ștruș. Lat. struthius, poate direct în megl. (Capidan, 278), și în rom. prin it. struzzo, sb. struc (Pușcariu 1662; Tiktin). Îm sec. XVIII, struțocamil, s. m. (struț), din gr. στρουθοϰάμηλος. Vezi definitia »

FRIGULÉȚ, frigulețe, s. n. (Fam.) Diminutiv al lui frig; frig mare. – Frig + suf. -uleț. Vezi definitia »