Definita cuvantului surdină
SURDÍNĂ s.f. Amortizor de zgomot. ♦ Dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru a-i micșora intensitatea sunetelor. ♦ În surdină = a) încet, cu sunete ușoare; b) fără zgomot, cu glas scăzut; în taină. [< fr. sourdine, cf. it. sordina].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu surdină
hăíță (-țe), s. f. – (Arg.) Turtă de porumb. Țig. hăvitz. Vezi definitia »
VIZIONÉZĂ s. f. aparat optic pentru examinat clișeele fotografice de format mic, diapozitivele ori filmele pentru montaj. (< fr. visionneuse) Vezi definitia »
FECÚLĂ/FÉCULĂ s. f. amidon din tuberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc. (< fr. fécule, lat. faecula) Vezi definitia »
zburătúră (pop.) s. f., g.-d. art. zburătúrii; pl. zburătúri Vezi definitia »
listă, liste s. f. (intl.) cazier judiciar; antecedente penale. Vezi definitia »