portăríe, portăríi, s.f. (înv.) 1. meseria, funcția de portar. 2. (înv.) funcția, demnitatea, rangul de portar al curții domnești, de boier cu acest rang. Vezi definitia »

JUSTÍȚIE s.f. 1. Totalitatea instanțelor judecătorești și a legilor unei țări; sistem de funcționare a instanțelor judiciare. 2. Echitate, dreptate. [Gen. -iei. / < lat. iustitia]. Vezi definitia »

TETRALOGÍE s. f. 1. (ant.) reunire de patru piese (trei tragedii și o dramă satirică) pe care poeții tragici greci le prezentau la concursurile publice. 2. serie de patru opere literare sau muzicale legate între ele printr-o temă comună. 3. tetradă (1). (< fr. tétralogie) Vezi definitia »

SUPRAALIMENTÁȚIE, supraalimentații, s. f. Alimentație mai bogată și mai consistentă decât cea normală, utilizată în tratamentul unor boli și contraindicată în alte boli; supraalimentare. [Pr.: -pra-a-] – Supra- + alimentație (după fr. suralimentation). Vezi definitia »

ȘMECHERIE chichirez, găselniță, halardeală, merchez, moftologie, nasabțigen, șmerchez. Vezi definitia »