râpár, râpári, s.m. (reg.) 1. loc râpos. 2. lăstun. Vezi definitia »

AVENZOAR (ABŪ MERWᾹN IBN-ZUHR), (c. 1073-1162), medic arab din Sevilla. Unul din practicienii celebri ai timpului; dascălul lui Averroes (Ibn-Roșd). Vezi definitia »

DOMICILIÁR, -Ă adj. Relativ la domiciliu. [Cf. fr. domiciliaire]. Vezi definitia »

PRIMÁR, -Ă I. adj. 1. inițial, de la început, originar; primordial, principal. (p. ext.) de primul grad, de bază. ♦ învățământ ~ = formă de învățământ, cu caracter obligatoriu, în care se predau noțiunile elementare ale principalelor discipline; eră ~ă = paleozoic; medic ~ = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist. ◊ simplu, rudimentar, simplist. ◊ (despre cuvinte) primitiv (I, 4) o (ec.) sector ~ = ansamblu de activități economice producător de materii prime (agricultura și industriile extractive). ◊ (med.; despre simptome) care apare în prima fază a unei boli. 2. care se manifestă brutal; care dovedește lipsă de cultură, de rafinament. 3. (despre elemente și compuși chimici) cu o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical. II. s. m. reprezentant ales, cu atribuții administrative în orașe și comune. (< lat. primarius, fr. primaire) Vezi definitia »

PLANTÁR, -Ă adj., s. m. (mușchi) al tălpii piciorului. (< fr. plantaire) Vezi definitia »