EMISTÍH s. n. fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers, despărțite prin cezură. (< fr. hémistiche, lat. hemistichium) Vezi definitia »

HEXASTÍH, -Ă adj., s. n. (poezie, strofă) din șase versuri. (< fr. hexastique) Vezi definitia »

CATASTÍH s. n. v. catastif. Vezi definitia »

DISTÍH, distihuri, s. n. Grup de două versuri cu structură metrică de obicei deosebită și care împreună alcătuiesc o strofă cu sens de sine stătător. – Din fr. distique, lat. distichon. Vezi definitia »

-TRÍH² elem. triho-. Vezi definitia »