ALBÚȚ, -Ă, albuți, -e, adj. Diminutiv al lui alb. – Alb + suf. -uț. Vezi definitia »

JUVẮȚ, juvețe, s. n. Laț la capătul unei funii; ștreang. [Pl. și: juvățuri] – Din ucr. žyvec. Vezi definitia »

sfeșnicúț, sfeșnicúțe, s.n. (reg.) sfeșnic mic; sfeșnicel. Vezi definitia »

tărtăléț adj. (reg.) guraliv, vorbăreț. Vezi definitia »

bizéț (bizețuri), s. n. – Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte, cînd nu este făcută din aceeAși bucată. – Var. bezeț. Germ. besätze „garnituri” (Borcea 178). Introdus în sec. XIX. Vezi definitia »