zulă, zule s. f. furt, hoție. Vezi definitia »

VATÁLĂ, vatale, s. f. Organ mobil al războiului de țesut, care susține spata și permite dirijarea suveicii prin rost, menținerea paralelă a firelor de urzeală și îndesarea firului de bătătură. [Var.: (pop.) vătală s. f.] – Din bg. vatala (pl.). Vezi definitia »

brigádă (brigắzi), s. f. – 1. Mare unitate militară. – 2. Formație de lucru pe schimburi sau pe faze. – Fr. brigade. – Der. brigadier (înv., brigadir, bragadir), s. m. (general de brigadă; în armată, grad inferior), din fr. brigadier. Vezi definitia »

PENTÉRĂ s.f. Navă grecească cu cinci rânduri de vâsle. [< fr. pentère, cf. gr. penteres]. Vezi definitia »

PODVÁDĂ, podvezi, s. f. (Înv.) 1. Obligație la care erau supuși țăranii dependenți în evul mediu în folosul domniei (mai ales în timp de război), care consta în prestații (transport, cărăușie) sau rechiziții ale animalelor de tracțiune; p. ext. cărăușie (cu plată). 2. Încărcătură. [Var.: podvoádă s. f.] – Din sl. podŭvoda. Vezi definitia »