STAȚIONÁT s.n. Staționare. [Pron. -ți-o-. / < staționa]. Vezi definitia »

UZÁT, -Ă adj. Tocit, deteriorat (prin folosire îndelungată). ♦ (Fig.; despre oameni) Consumat, epuizat, slăbit. [< uza]. Vezi definitia »

LĂTRÁT, lătrături, s. n. Faptul de a lătra (1); sunete caracteristice scoase de câini când latră; lătrare, lătrătură, hămăit, hămăitură, hămăială. – V. lătra. Vezi definitia »

NEMĂRITÁT adj. v. BĂTRÂN (I. 1.). Care trăiește de mulți ani, care este înaintat în vârstă. ◊ Fată bătrână = fată rămasă nemăritată după vremea măritișului. [DEX '98] Vezi definitia »

BULVERSÁT, -Ă, bulversați, -te, adj. (Franțuzism) 2. (Despre lucruri) Care se află în dezordine. 2. (Despre oameni) Zăpăcit, năucit; dezorientat. – V. bulversa. Vezi definitia »