EPILÉPTIC, -Ă, epileptici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Cu caracter de epilepsie; asemănător cu manifestările epilepsiei; năbădăios. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) bolnavă de epilepsie. – Din fr. épileptique, lat. epilepticus. Vezi definitia »

STOICHIOMÉTRIC, -Ă adj. v. stoechiometric. Vezi definitia »

APARÁTCIC, aparátcici, s. m. 1. Membru al aparatului (4.) comunist. 2. Funcționar care arată o supunere oarbă față de superiori sau față de organizația căreia îi aparține. (cuv. rus.) [MW] Vezi definitia »

METACROMÁTIC, -Ă, metacromatici, -ce, adj. (Biol.) Care prezintă metacromazie. – Din fr. métachromatique. Vezi definitia »

PANCROMÁTIC, -Ă adj. (Despre un material fotografic) Sensibil la toate culorile spectrului vizibil. [< fr. panchromatique, cf. gr. pas – tot, chroma – culoare]. Vezi definitia »