Definita cuvantului cita
CITÁ, citez, vb. I. Tranz. 1. A menționa, a indica, a numi pe cineva sau ceva (pentru a face cunoscut, pentru a confirma etc. ceva); a reaminti o faptă, o întâmplare care trebuie să servească de exemplu. 2. A reproduce întocmai ceea ce a spus sau a scris cineva; a da un citat. 3. A chema pe cineva înaintea unei instanțe judecătorești în calitate de parte într-un proces, de martor sau de informator. – Din fr. citer, lat. citare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cita
abilitá vb. tr. 1. a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune, în urma unui examen sau concurs. 2. a conferi un anumit titlu, grad etc.; a face apt; a împuternici. (< germ. habilitieren, lat. habilitare) Vezi definitia »
DOMPTÁ vb. tr. a îmblânzi, a dresa un animal sălbatic; (fig.) a înfrâna, a stăpâni. (< fr. dompter) Vezi definitia »
REGURGITÁ vb. I. intr. A-i veni cuiva alimentele în gură prin regurgitație. [P.i. -tez. / < fr. régurgiter]. Vezi definitia »
COLMATÁ vb. I. tr. A astupa porii unui material poros prin introducerea unei materii coloidale în masa lui. [< fr. colmater]. Vezi definitia »
DEBILITÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni debil. (< fr. debiliter, lat. debilitare) Vezi definitia »