AMEIÓZĂ s. f. diviziune nuclează, fără meioză, care nu asigură numărul de cromozomi. (< fr. améiose) Vezi definitia »

TROMBOCHINÁZĂ s. f. enzimă rezultată prin distrugerea trombocitelor, importantă în coagularea sângelui; tromboplastină. (< fr. thrombokinase) Vezi definitia »

otrávă (otrắvi), s. f. s.f. – 1. Venin. – 2. Harpie. – 3. (Arg.) Femeie de stradă, prostituată. – Megl. utroavă. Sl. otrava (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 151; Conev 93), cf. bg., sb. otrov, bg. otrav, ceh. otrava. – Der. otrăvi, vb. (a învenina, a intoxica), din sl. otraviti; otrăvicios, adj. (veninos); otrăvitor, adj. (veninos, toxic); contraotravă, s. f. (antidot), format după fr. contre-poison. Vezi definitia »

miuță, miuțe s. f. 1. meci de fotbal disputat pe un teren de dimensiuni reduse, la porți improvizate. 2. (pub., peior.) acțiune improvizată / lipsită de profesionalism. Vezi definitia »

a lua la poceală expr. a bate foarte tare pe cineva desfigurîndu-l. Vezi definitia »