ZÂMBÍRE, zâmbíri, s.f. ~ 2. Strălucire; scânteiere. Vezi definitia »

ACȚIONÁRE, acționări, s. f. Faptul de a acționa. [Pr.: -ți-o-] Vezi definitia »

Vorbire cu sine însuși; monolog. o atitudine maniacală îl împinde la un solilocviu (CONST.). 2 Scriere cu caracter de monolog. Celebre sînt solilocurile sfîntului Augustin. pl. -ii. și soliloc s.n. Vezi definitia »

COINCÍDERE s.f. Faptul de a coincide. [Pron. co-in-. / < coincide]. Vezi definitia »

EXALÁRE, exalări, s. f. Acțiunea de a exala; exalație. [Pr.: eg-za-] – V. exala. Vezi definitia »