AVOCAȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la avocatură, de avocat ; avocațial. [Pron. -ți-o-. / et. incertă]. Vezi definitia »

CARACTERIÁL, -Ă, caracteriali, -e, adj. (Livr.) Referitor la caracter, al caracterului. [Pr.: -ri-al] – Din fr. caractériel. Vezi definitia »

NUNȚIÁL, -Ă adj. Al nunțiului. [Pron. -ți-al. / < nunțiu + -al]. Vezi definitia »

NATURÁL, -Ă I. adj. 1. referitor la natură, specific naturii. ◊ creat de natură. ♦ științe ĕ = ansamblu de științe care studiază fenomenele lumii înconjurătoare, lumea organică și anorganică; științele naturii. 2. (mat.) număr ~ = fiecare număr întreg pozitiv. 3. care se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă; firesc, obișnuit, simplu. 4. (jur.; despre copii) născut în afara căsătoriei. II. adv. desigur, firește. III. s. n. naturalețe. (< lat. naturalis. fr. naturel, it. naturale) Vezi definitia »

VESTIGIÁL, -Ă adj. (anat.; despre un organ) rămas rudimentar în organism, care indică o stare de involuție. (< engl. vestigial) Vezi definitia »