BARBACÁNĂ s. f. 1. lucrare de fortificație care protejează capul unui pod, intrarea unei cetăți etc. 2. deschidere înaltă și îngustă în zidul unui turn, al unui coridor. 3. deschizătură mică lăsată din loc în loc în zidăria unei culee de pod, a unui zid de sprijin pentru a permite scurgerea apelor colectate în spatele acestora. (< fr. barbacane) Vezi definitia »

TĂRCĂTÚRĂ, tărcături, s. f. (Reg.) Combinație nereușită de culori; împestrițătură; (concr.) obiect tărcat. – Tărca + suf. -ătură. Vezi definitia »

STIBÍNĂ s.f. Sulfură naturală de stibiu. [< fr. stibine]. Vezi definitia »

SINERÉZĂ, sinereze, s. f. Fenomen fonetic constând în fuziunea, într-un diftong ascendent, a două vocale învecinate prin transformarea primei vocale într-o semivocală. – Din fr. synérèse, lat. synaeresis. Vezi definitia »

stúdeniță (-țe), s. f. – 1. Scorbut. – 2. Plante (Arenaria serpyllifolia, Scleranthus uncinatus, Chenopodium botrys). Sb. studenica „frig”, cf. bg. studenio „sopîrlă alpină”, din sl. studenĭ „frig” (Cihac, II, 378). Tudeliță, s. f. (floarea-reginei, Gnaphalium leontopodium) trebuie să fie același cuvînt. Vezi definitia »