CATÉDRĂ, catedre, s. f. 1. Pupitru sau masă specială, așezată de obicei pe o estradă, de la care vorbesc profesorii, oratorii etc. ◊ Expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat. 2. Post în învățământ; funcție de profesor. ♦ Unitate de bază dintr-o instituție de învățământ superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline. – Din lat. cathedra. Vezi definitia »

CENTÍLĂ, centile, s. f. A suta parte dintr-o mulțime de date clasate într-o anumită ordine statistică. [Var.: centíl s. n.] – Din fr. centile. Vezi definitia »

HEMATHIDRÓZĂ s.f. (Med.) Eliminare de sudoare cu sânge. [< fr. hémathidrose, cf. gr. haima – sânge, hidros – sudoare]. Vezi definitia »

IMPEDÁNȚĂ s.f. 1. (Fiz.) Rezistență aparentă în cazul curenților alternativi. 2. Mărime egală cu raportul dintre presiunea sonoră a unui sistem acustic și fluxul acustic corespunzător. [< fr. impédance, germ. Impedanz, cf. lat. impedire – a împiedica]. Vezi definitia »

MINÉTĂ s. f. minereu de fier oolitic, bogat în limonit, hematit etc. (< fr. minette) Vezi definitia »