ROMÁNȚĂ s.f. 1. (În evul mediu) Poem narativ care celebra un erou, un fapt istoric deosebit. ♦ (Astăzi) Poezie lirică, duioasă și sentimentală, de obicei erotică, exprimând un sentiment de ușoară melancolie; cântec duios și trist. 2. Lucrare vocală cu conținut liric sau liric-dramatic; piesă instrumentală cu caracter cantabil, melodic. [< it. romanza, cf. fr., sp. romance, germ. Romanze]. Vezi definitia »

țoápă², țoápe, s.f. (reg. și fam.) 1. persoană cu apucături grosolane; bădăran, țopârlan; mitocan. 2. fată care joacă și sare mult. Vezi definitia »

ORDINÁTICĂ s. f. știință care studiază calculatoarele în raport cu mediul uman. (< fr. ordinatique) Vezi definitia »

a o da în vată expr. (obs. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

FÉSTĂ s.f. Păcăleală. ◊ A juca (cuiva) o festă = a păcăli pe cineva. [< it. festa]. Vezi definitia »