ASTRONOMÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul aștrilor și cu legile mișcării lor. [Gen. -iei. / cf. fr. astronomie, lat., gr. astronomia < gr. astron – astru, nomos – lege]. Vezi definitia »

epifaníe s.f. Arătare a lui Isus Cristos oamenilor, magilor; (p. ext.) revelație a unei realități sacre, mitice; (fig.; poet.) revelație a unei lumi nevăzute. (< fr. épiphanie, gr. epiphania, apariție) Vezi definitia »

STEREOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază aranjarea în spațiu a atomilor unei molecule. [Gen. -iei. / cf. fr. stéréochimie]. Vezi definitia »

IGNÍȚIE s.f. (Rar) Aprindere, ardere, combustie. [< fr. ignition]. Vezi definitia »

SINISTROCARDÍE s. f. deplasare a inimii spre stânga; levocardie. (< fr. sinistrocardie) Vezi definitia »