PROTOBITÚMEN s. n. bitumen în stare de formare, prima fază de transformare a materiei organice în bitum petrolifer. (< germ. Protobitumen) Vezi definitia »

POLIPIRÉN, -Ă adj. (despre fructe) cu mai mulți sâmburi. (< lat. polypyrenus) Vezi definitia »

STIRÉN s.m. Hidrocarbură nesaturată lichidă, întrebuințată ca materie primă la prepararea polistirenului, din care se obțin diferite mase plastice polimerizate. [< fr. styrène]. Vezi definitia »

UROBILINOGÉN, urobilinogene, s. n. Compus organic format în intestin prin reducerea bilirubinei, reabsorbit apoi numai în parte prin peretele intestinal și redat ficatului. – Din fr. urobilinogène. Vezi definitia »

DREN s. n. 1. conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. 2. strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 3. conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fund, servind la colectarea apei drenate din santinele acesteia. 4. tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. (< fr. drain) Vezi definitia »