MÍNIU s. n. oxid de plumb, de culoare roșie-portocalie, insolubil în apă, folosit în vopsitorie. (< fr., lat. minium) Vezi definitia »

CONÚBIU s. n. 1. (livr.) căsătorie. 2. (bot.) altoire. (< lat. conubium) Vezi definitia »

ÝTRIU s.n. Element metalic, alb-cenușiu, ușor, greu fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje. (din fr. yttrium) Vezi definitia »

EXÓRDIU, exordii, s. n. Prima parte a unui discurs, care, enunțând sumar conținutul acestuia, urmărește câștigarea atenției și bunăvoinței auditoriului; p. ext. introducere, prefață la o carte, la un articol etc. – Din lat. exordium. Vezi definitia »

SARCOFÁGIU s. n. v. sarcofag. Vezi definitia »