INSUFLATÓR s.n. Instrument medical care servește la insuflații. [< fr. insuflateur]. Vezi definitia »

MASTICATÓR, -OÁRE, masticatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care servește la masticație, care se referă la masticație. ◊ Mușchi masticator = fiecare dintre mușchii situați între cele două maxilare, care pun în mișcare falca inferioară. 2. S. n. Mașină cu ajutorul căreia se efectuează operația de amestecare și fărâmițare a cauciucului natural brut. – Din fr. masticateur. Vezi definitia »

FRUSTRATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care pricinuiește o pagubă, care împiedică exercitarea unui drept; păgubitor. [Cf. fr. frustrateur]. Vezi definitia »

MURMURĂTÓR, -OÁRE, murmurători, -oare, adj. Care murmură; șopotitor, susurător, murmuitor. – Murmura + suf. -ător. Vezi definitia »

ANEMOHIDROCÓR, -Ă adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe sunt răspândite prin intermediul vântului și al apei. (< fr. anémo-hydrochore) Vezi definitia »