POSTULÁT, postulate, s. n. Adevăr fundamental care apare ca evident și care nu are nevoie să fie demonstrat; principiu de bază, normă. ♦ Enunț logic considerat primul într-un sistem deductiv. – Din fr. postulat, lat. postulatum. Vezi definitia »

masát (masáte), s. n. – Cuțit, briceag. – Mr. măsat. Tc. masat (Șeineanu, II, 250), cf. ngr. μασάτι, sb. masat. Vezi definitia »

OPACIFIÁT, -Ă, opacifiați, -te, adj. (Rar) Opac². [Pr.: -fi-at] – V. opacifia. Vezi definitia »

CLASICIZÁT, -Ă, clasicizați, te, adj. Care a devenit clasic. – V. clasiciza. Vezi definitia »

BACALAUREÁT, -Ă, bacalaureați, -te, subst. 1. S. n. Examen general pentru absolvenții liceului, a cărui promovare dă dreptul la înscrierea într-o instituție de învățământ superior. ◊ Titlu obținut în urma acestui examen. 2. S. m. și f. Persoană care a promovat examenul de bacalaureat (1). [Pr.: -la-u-re-at] – Din fr. baccalauréat. Vezi definitia »