râmpéș, -ă, râmpéși, -e, adj. (reg.) bleg, leneș, prost. Vezi definitia »

ȚĂRCÚȘ, țărcușe, s. n. (Reg.) Țărcușor. – Din țarc + suf. -uș. Vezi definitia »

șfălțăláș, șfălțăláșe, s.n. (reg.) 1. șănțuleț scobit pe șindrilă pentru îmbucarea pieselor. 2. (în forma: șfanțelaș) loc unde se încheie căpriorii la acoperișul casei. Vezi definitia »

ócoș (-șe), adj. – (Trans.) Deștept, isteț; viclean, șiret. Mag. okos. A pătruns în argoul bucureștean. – Der. ocoși, vb. refl. (a o face pe deșteptul), în Trans. Vezi definitia »

mámoș (mámoși), s. m. – Ginecolog. – Var. mamos. Ngr. μάμμος (Roesler 572; Tiktin; Gáldi 207); -ș în loc de -s, prin apropiere de moașe. Vezi definitia »