Definita cuvantului tijă
TÍJĂ s.f. 1. Parte a plantelor erbacee care crește de la rădăcină în sus; tulpină, pai. 2. (Tehn.) Piesă de forma unei bare, care suportă solicitări numai în lungul axei sale. [< fr. tige].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tijă
ceapă, cepe s. f. (intl.) ceas de mână. Vezi definitia »
LĂMÂIOÁRĂ, lămâioare, s. f. Mic arbust din familia labiatelor, cu flori foarte aromate, care se întrebuințează drept condiment (Thymus vulgaris). [Pr.: -mâ-ioa-] – Lămâie + suf. -ioară. Vezi definitia »
BIODÉRMĂ s.f. Peliculă de alge, protozoare etc. care acoperă părțile scufundate în apă ale plantelor; perifiton. [Cf. it. bioderma]. Vezi definitia »
GREÁȚĂ, grețuri, s. f. 1. Senzație neplăcută, adesea însoțită de vărsături, reprezentând reacția unor receptori nervoși din cavitatea abdominală la diverși agenți. 2. Fig. Sentiment de scârbă, de dezgust, de silă față de cineva sau de ceva. – Greu + suf. -eață. Vezi definitia »
ștezúră s.f. (reg.) crăpătură; tăietură. Vezi definitia »