cámeră (cámere), s. f. – 1. Încăpere, odaie. – 2. Parte componentă a organului legislativ. – 3. Încăpere, spațiu închis; în special spațiul neluminat la aparatul de fotografiat. – 4. Partea unde se introduce cartușul la armele de foc. – 5. Tub de cauciuc care se umflă cu aer așezat înăuntrul anvelopei. It. camera (sec. XIX). – Der. cameral, adj. (în legătură cu finanțele); camerier, s. m., din it. cameriere; cameristă, s. f., din fr. camériste. Vezi definitia »

ATELÁNĂ s. f. piesă de teatru satirică jucată de tineri romani, din orașul Atella (Campania). (< fr. atellane, lat. atellana) Vezi definitia »

BIHOREÁNCĂ, bihorence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Bihor. ♦ Locuitoare din județul Bihor. – Bihorean + suf. -că. Vezi definitia »

AUTOCOMBÍNĂ, autocombine, s. f. Combină autopropulsată. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + combină. Vezi definitia »

ETÁPĂ s. f. 1. interval de timp; stadiu, fază. 2. oprire scurtă în timpul unei călătorii. ◊ distanță parcursă de trupele în marș într-un timp anumit. 3. porțiune a unei curse sportive de fond care trebuie parcursă fără oprire. ◊ parte dintr-o competiție sportivă care se dispută succesiv într-un interval mare de timp. (< fr. étape) Vezi definitia »