a sorbi ceașca expr. (er.) a practica cuniliția. Vezi definitia »

AUTODIAGNOSTICÁ vb. I. intr. A-și pune singur un diagnostic. [Et. incertă]. Vezi definitia »

LÍNGUA FRÁNCA s. f. 1. Limbă comună care consta din italiană amestecată cu elemente din franceză, provensală, spaniolă, greacă, turcă și arabă, vorbită în trecut în porturile mediteraneene. 2. Limbă folosită drept mijloc de comunicare comun între persoane vorbitoare de diverse limbi. (loc. it. = limbă francă⁴, cu înțelesul „europeană”) [AHDEL, MW] Vezi definitia »

ESCROCÁ vb. tr. a săvârși o escrocherie, a înșela. (< fr. escroquer) Vezi definitia »

ATICA (ATTIKÍ), pen. în SE Greciei mijlocii, între. ins. Eubeea, G. Egina și Corint, despărțită de Pen. Pelopones prin istmul Corint, al cărei principal centru a fost, începînd din antic., orașul Atena. Vezi definitia »