Definita cuvantului tramă
TRÁMĂ s.f. 1. Fir de mătase, obținut prin răsucirea a cel puțin două fire care nu au mai fost răsucite și întrebuințat ca bătătură. 2. Subiectul propriu-zis al unei opere literare, al unei piese de teatru sau al unui film; acțiunea, intriga, canavaua pe care se țes evenimentele operei respective. 3. (Fig.) Intrigă, uneltire, complot. [< fr. trame, it., lat. trama].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tramă
BRÁNȘĂ s.f. Ramură de activitate; specialitate în negoț, în meserii etc. ◊ De branșă = de meserie; specialist. [< fr. branche]. Vezi definitia »
ACADEMIA PLATONICĂ, școală filozofică întemeiată de Platon (c. 387 î. Hr.) la Atena. În grădina lui Academos. După moartea lui Platon, doctrina școlii s-a schimbat în mai multe rînduri. În 129 î. Hr. s-a transformat într-o școală eclectică, iar în 529 a fost definitiv închisă, acest fapt marcînd formal sfîrșitul istoriei filozofiei antice. Vezi definitia »
BONÍTĂ s. f. specie de pești: tonul. (< fr. bonite) Vezi definitia »
spogîrniceálă (-éli), s. f. – (Înv.) Cataramă. Origine necunoscută. Cf. sponcă. Vezi definitia »
HÁNȚĂ, hanțe, s. f. (Reg.) 1. Obiect de îmbrăcăminte uzat, zdrențuit, de proastă calitate. 2. Fig. Gură (care vorbește mult și fără rost). ◊ Expr. Bun de hanță = flecar, vorbăreț, guraliv. – Cf. ucr. banca „mârțoagă”. Vezi definitia »