RUÍN s. m. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri, cu frunze opuse, lucioase și cu flori liliachii, roșietice sau albe, dispuse în capitule sferice la vârful lujerilor (Succisa pratensis). – Cf. scr. rujan. Vezi definitia »

PIETÍN s.n. 1. Boală contagioasă la oi, manifestată prin răni la picioare, care provoacă căderea unghiilor. 2. Boală a cerealelor care provoacă atrofierea sau căderea acestora. [Pron. pi-e-. / < fr. piétin]. Vezi definitia »

NERVÍN adj., s. n. (medicament) care calmează sau întărește nervii. (< fr. nervin) Vezi definitia »

RICÍN s.m. Plantă oleaginoasă cu frunzele mari, strălucitoare și cu flori roșietice sau gălbui, din semințele căreia se extrage un ulei folosit ca lubrifiant și purgativ. [Cf. it. ricino, fr. ricin, lat. ricinus]. Vezi definitia »

ALCALÍN, -Ă, alcalini, -e, adj. (Despre substanțe chimice) Care are, în soluție, o reacție bazică, albăstrind hârtia roșie de turnesol și neutralizând acizii. ◊ Metal alcalin = metal din grupul metalelor monovalente. – Fr. alcalin. Vezi definitia »