CALIFICÁȚIE, calificații, s. f. (Înv.) Calificare. – Din fr. qualification, lat. qualificatio. Vezi definitia »

MONODÍE s.f. Monolog liric în tragediile antice grecești. ♦ Stil muzical bazat pe simpla succesiune a sunetelor melodiei; cântec executat pe o singură voce. [Gen. -iei. / < fr. monodie, cf. gr. monodia < monos – unic, ode – cântec]. Vezi definitia »

ESOFAGOMALACÍE s. f. înmuiere anormală a peretelui esofagian, prin acțiunea sucului gastric în urma vomismentelor. (< fr. oesophagomalacie) Vezi definitia »

IZOSTENURÍE s. f. emisiune de urină cu densitate fixă. (< fr. isosthénurie) Vezi definitia »

NEMEȘÍE s. f. 1. Stare, calitate, rang de nemeș. 2. (Rar; colectiv) Clasa nemeșilor; totalitatea nemeșilor. – Nemeș + suf. -ie. Vezi definitia »