XENÍSM, xenísme, s.n. Cuvânt străin împrumutat într-o limbă, fără a-l fi adaptat la propriul sistem. (din fr. xénisme) [și NODEX] Vezi definitia »

ORFÍSM s.n. 1. Doctrină de mistere orfice care preconiza dualismul suflet-corp, considerând corpul ca „temniță” a sufletului, precum și credința în metempsihoză. 2. (Arte) Tendință în pictură, care, prin folosirea culorilor dure urmărind efecte poetice și muzicale, crea impresia de mișcare și luminozitate, anunțând astfel arta abstractă. [< fr. orphisme]. Vezi definitia »

MECANÍSM, mecanisme, s. n. 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora. ♦ Totalitatea elementelor care alcătuiesc un astfel de sistem; mașinărie. 2. Mod de funcționare a unui mecanism (1). 3. Mod în care se desfășoară un fenomen, o reacție etc. 4. P. anal. Sistem, mod de organizare politică, economică, socială etc. – Din fr. mécanisme, germ. Mechanismus. Vezi definitia »

MONOGENÍSM s.n. Teorie antropologică care socotește că specia umană are o origine unică. [< fr. monogénisme, cf. gr. monos – unic, genos – rasă]. Vezi definitia »

GALENÍSM s.n. (Med.) Doctrină a lui Galenus, potrivit căreia bolile s-ar datora ruperii echilibrului dintre cele patru umori fundamentale ale organismului: sângele, flegma, bila neagră și bila galbenă. [< fr. galénisme]. Vezi definitia »