HEMATOLÓG, -Ă s.m. și f. Medic specialist în hematologie. [< fr. hématologue]. Vezi definitia »

omológ adj. m., s. m., pl. omológi; adj. f., s. f. omoloágă / omológă, pl. omoloáge / omológe Vezi definitia »

NEFROLÓG, -Ă s. m. f. medic specialist în nefrologie. (< fr. néphrologue) Vezi definitia »

dîrlóg (dârlógi), s. m. – 1. Curea, frîu. – 2. Perniță folosită ca suport pentru coc (în Trans.). – Var. dălog (sec. XVI, înv.), dîrloagă. Sl. *dologŭ „adăugat”, de la dologati „a adăoga” (Cihac, II, 91; Tiktin; Candrea; Scriban; Philippide, II, 268). Sunetul r nu este clar, însă cf. bîrlog, pîrlog. Cuvîntul se folosește mult în expresia slugă la dîrloagă, literal „slugă de categorie joasă”; astăzi se înțelege aproape general ca „serv al cuiva care nu are rangul de a avea servi” sau „persoană care a decăzut mult”. Astfel se explică faptul că dîrloagă are astăzi sensul de „persoană neînsemnată” (Scriban), sau chiar „mîrțoagă” (Candrea), probabil fără nici un fundament real. Totuși, în general se consideră că dîrloagă „mîrțoagă” este cuvînt diferit de dîrlog „frîu”; după Candrea, dîrloagă este legat de bg. draglă „slabă”. Vezi definitia »

TROG s.n. (Geol.) Vale adâncă, cu pereți abrupți, formată prin acțiunea erozivă a ghețarilor; vale glaciară. [< engl. trough]. Vezi definitia »