CÓLO adv. (Cu sens local) Acolo. ◊ Expr. De colo (până) colo = dintr-un loc într-altul, de la un capăt la altul, încoace și încolo, peste tot. (Pe) ici, (pe) colo sau colo și colo = din loc în loc, pe alocurea, foarte rar. Pe colo..., pe dincolo = într-o parte..., într-alta. Cât colo = la oarecare depărtare. Când colo = (exprimând o surprindere) de fapt, în realitate. A se cunoaște (sau a se vedea etc.) cât de colo = a se cunoaște (sau a se vedea etc.) de departe, a fi foarte evident. Ia te uită colo! = (exprimând mirarea) i-auzi! de unde și până unde? [Acc. și: (pop.) coló] – Din acolo. Vezi definitia »

KILO²- Element de compunere care intră în denumirea unităților de măsură pentru a exprima multiplicarea de o mie de ori. – Din fr. kilo, gr. kilioi „mie”. Vezi definitia »

STAFILO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(în formă de) ciorchine”. [< fr. staphylo-, cf. gr. staphyle]. Vezi definitia »

ANGIOLELLO, Giovani Maria (1450-1525), vistier al Porții Otomane. L-a însoțit pe Mehmed II în campania din 1476 împotriva lui Ștefan cel Mare, pe care o evocă în memoriile sale. Vezi definitia »

DACTÍLO- v. dactil-. Vezi definitia »