AUCÚBA s. m. arbust cu frunze coriacee, verzi și cu pete galbene, din Japonia, cultivat ca gard viu. ◊ (adj.) mozaic ~ = boală a cartofului, tomatelor etc. produsă de un virus, prin pete galbene pe frunze. (< fr. aucuba) Vezi definitia »

ába interj. – Exprimă o întrebare nuanțată de îndoială sau mirare. Alteori introduce pur și simplu întrebarea. Creație expresivă. Vezi definitia »

SCĂLÂMBÁ, scălấmb, vb. I. Refl. A face grimase, a se schimonosi; a se urâți, a se sluți. (din zgâmboi¹) Vezi definitia »

casabá (-ále), s. f. – Localitate, tîrg, loc. – Mr., megl. căsăbă. Tc. kasaba (Șeineanu, III, 32). Înv. Vezi definitia »

ABÁ, -ale s.f. Dimie, esătură groasă de lână. -Din mr., megl. abă Vezi definitia »