MAGÍSTRU s.m. Profesor (în raport cu elevii lui); dascăl. ♦ (Liv.) Maestru, persoană care se distinge în mod deosebit în artă sau în știință. [< lat. magister]. Vezi definitia »

fiástru (fiáștri), s. m. – Fiu vitreg. – Mr. h’il’astru. Lat. filiaster (Pușcariu 602; Candrea-Dens., 600; REW 3295; Philippide, II, 642; DAR), cf. alb. thieštrë, it. figliastro, sp. hijastro. Înv. (Iordan, BF, VI, 10, consideră că nu este vorba de un cuvînt popular, ci de un termen juridic, ceea ce nu este sigur). – Der. fiastră, s. f. (fiică vitregă), care de asemenea poate reprezenta direct. lat. fῑliastra. Vezi definitia »

AEROMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea densității aerului. (< fr. aéromètre) Vezi definitia »

GERIÁTRU, -Ă s. m. f. medic specialist în geriatrie. (după engl. geriatrician) Vezi definitia »

ICOSAÉDRU s. n. poliedru cu douăzeci de fețe. (< fr. icosaédre) Vezi definitia »