VERIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care verifică ceva (din punct de vedere contabil). [Cf. fr. vérificateur, it. verificatore]. Vezi definitia »

TELEVORBITÓR s. n. instalație telefonică specială care permite ca vocea celui care vorbește să fie auzită simultan de mai multe posturi. (< tele¹- + vorbitor) Vezi definitia »

UMÓR s.n. Înclinare spre glume care se ascunde sub o înfățișare serioasă, severă, plină de ironie și de neprevăzut. [Var. humor s.n. / < engl., fr. humour, cf. lat. humor – umoare]. Vezi definitia »

VOBULATÓR s. n. generator electronic cu frecvență variabilă, care produce oscilații de amplitudine constantă, pentru măsurarea caracteristicilor de amplitudine și frecvență. (< engl. wobbulator, fr. vobulateur) Vezi definitia »

PRÍOR¹, priori, adj. (Pop.; despre miei) Născut primăvara foarte timpuriu. [Pr.: pri-or] – Et. nec. Vezi definitia »