DUPLICÁȚIE s. f. 1. duplicare. 2. prezența în dublu exemplar a unui segment cromozomial într-un stoc haploid. (< fr. duplication, lat. duplicatio) Vezi definitia »

URANOMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu măsurarea distanțelor interastrale. – Din fr. uranométrie. Vezi definitia »

MEGALOSPLENÍE s. f. mărire a splinei, în anumite boli; splenomegalie. (< fr. mégalosplénie) Vezi definitia »

COABITÁȚIE s.f. Coabitare. [Var. coabitațiune s.f. / cf. lat. cohabitatio, fr. cohabitation]. Vezi definitia »

CAUZALGÍE s.f. (Med.) Hiperestezie cu senzație de arsuri, care însoțește uneori rănile la nervi. [Pron. ca-u-, pl. -ii, gen. -iei, var. causalgie s.f. / < fr. causalgie, cf. gr. kausis – arsură, algos – durere]. Vezi definitia »