Definita cuvantului claie
CLÁIE, clăi, s. f. Grămadă mare de fân, de snopi de cereale etc., de obicei în formă conică. ♦ Fig. Mulțime, îngrămădire dezordonată (de lucruri sau de ființe). ◊ Expr. Claie peste grămadă = unul peste altul, în dezordine, la întâmplare. – Din bg., scr. kladnja.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu claie
LAMENTÁȚIE, lamentații, s. f. (Rar) Lamentare. – Din fr. lamentation, lat. lamentatio. Vezi definitia »
xantodermíe s. f., art. xantodermía, g.-d. xantodermíi, art. xantodermíei Vezi definitia »
CRONOGRAFÍE s.f. Scriere de cronici, de cronografe1. ♦ Totalitatea operelor în care faptele sunt prezentate cronologic. [Gen. -iei. / < fr. chronographie, cf. gr. chronographia]. Vezi definitia »
CARDIOTROFÍE s.f. (Biol.) Trofie și nutriție a inimii. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardiotrophie]. Vezi definitia »
CUȚITOÁIE, cuțitoaie, s. f. 1. Instrument format dintr-o lamă ascuțită de oțel (cu două mânere la capete), folosit în tâmplărie, dogărie, tăbăcărie etc. pentru cioplit, curățat, îndreptat, răzuit. 2. Unealtă tăietoare de oțel având o lamă plană sau curbă, prevăzută cu un mâner, folosită de potcovar pentru îndreptarea și curățirea copitelor. [Pr.: -toa-ie] – Cuțit + suf. -oaie. Vezi definitia »