cálfă (cálfe), s. f. – Lucrător calificat după ce a fost ucenic. – Mr. calfă, călfă, megl. calfă. Tc. kalfa, din arab. khalifa „succesor” (Roesler 594; Șeineanu, II, 81; Meyer 167; Lokotsch 798; Ronzevalle 129); cf. ngr. ϰαλφᾶς, ϰάλφας, alb. kalifë, bg., sb. kalfa. Pentru formă, cf. călăuză. Este dublet al lui calif, s. m., din fr. calife. – Der. călfie, s. f. (meserie). Vezi definitia »

BAVÉTĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babétă s. f.] – Din fr. bavette. Vezi definitia »

GAMBÉTĂ s.f. Pălărie bărbătească de fetru, tare, cu calota ovală și borurile răsfrânte pe margine; melon. [< Gambetta – om politic francez]. Vezi definitia »

PIGMENTOGENÉZĂ s. f. proces fiziologic de formare a pigmenților. (< engl. pigmentogenesis) Vezi definitia »

AEROFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește complet în aer, pe un suport; epifită. (< fr. aérophyte) Vezi definitia »