Definita cuvantului ținută
ȚINÚTĂ s.f. 1. Atitudine, poziție a corpului. 2. Fel de a se purta; comportare, comportament. 3. Mod de a se îmbrăca, de a se prezenta în societate; (p. ext.) îmbrăcăminte, costum. ♦ Ținută de campanie = echipamentul complet al unui ostaș în campanie. 4. (Muz.) Facultatea de a prelungi un sunet. 5. (Lingv.) Act fonator în timpul căruia organul vocal păstrează o anumită poziție. [< ține, după it. tenuta, fr. tenue].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ținută
SCÂRȚÂIÁLĂ, scârțâieli, s. f. Scârțâit1. [Pr.: -țâ-ia-] – Scârțâi + suf. -eală. Vezi definitia »
șuprícă s.f. (reg.) tiv, tighel. Vezi definitia »
cấlă, cấle, s.f. (reg.) femeie murdară, îngălată. Vezi definitia »
GÚPĂ, gupe, s. f. Mic pește de mare, cu corpul de culoare cenușie-albăstruie, cu nuanțe argintii pe pântece (Box boops). Vezi definitia »
SÉPTIMĂ1 s.f. (Muz.) Interval într-o gamă diatonică, cuprinzând șapte note consecutive; treapta a șaptea de la o treaptă dată. [< lat. septima, cf. fr. septième]. Vezi definitia »