ELEVÁTOR¹, elevatoare, s. n. 1. Instalație care servește la transportarea materialelor (grele) pe direcție verticală sau aproape verticală și pe distanțe relativ mici. 2. Unealtă cu care se prind și se manevrează prăjinile de foraj, burlanele etc. în exploatările petroliere sau în lucrările de explorare. 3. (Med.) Instrument folosit pentru îndepărtarea unor elemente dure din țesuturi. – Din fr. élévateur, germ. Elevator. Vezi definitia »

SMOCUȘÓR, smocușoare, s. n. Smoculeț. – Smoc + suf. -ușor. Vezi definitia »

ANALIZÓR, analizoare, s. n. Piesă optică servind la cercetarea stării de polarizare a unui fascicul de radiații. – După fr. analyseur. Vezi definitia »

DONATÓR, -OÁRE, donatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o donație. ◊ Donator de sânge = persoană care oferă o cantitate din sângele propriu pentru transfuzii și perfuzii. – Din fr. donateur, lat. donator, -oris. Vezi definitia »

năpustitór, năpustitoáre, s.m. și f. (înv. și reg.) 1. persoană care lasă pe cineva fără ajutor. 2. slobozitor (la războiul de țesut). 3. grăunțar (la roata morii). Vezi definitia »