RECUNOSCÚT, -Ă adj. 1. identificat, cunoscut. 2. admis, acceptat (ca valabil). ◊ considerat, consacrat ca autoritate în materie; celebru. ◊ declarat, mărturisit. (< recunoaște) Vezi definitia »

SĂRÚT, săruturi, s. n. Sărutare. – Din săruta (derivat regresiv). Vezi definitia »

RECUNOSCÚT, -Ă, recunoscuți, -te, adj. 1. Identificat, cunoscut. 2. Acceptat (ca bun, ca adevărat, ca valabil); mărturisit, declarat. ♦ Considerat, consacrat ca autoritate în materie; notoriu. ♦ (Despre un guvern, un stat etc.) Acceptat ca îndreptățit să-și exercite puterea și să întrețină relații diplomatice cu alte state. ♦ (Despre un copil natural) Declarat ca legitim. 3. (Despre o poziție, o formație militară etc.) Cercetat îndeaproape, cunoscut. – V. recunoaște. Vezi definitia »

LÓCK-OUT s.n. Închiderea de către capitalist a întreprinderilor pe un anumit termen, lăsându-i astfel în bloc pe muncitori fără lucru pentru a le înfrânge rezistența și a nu le satisface revendicările. [Pron. loc-aut. / < engl. lock-out < lock – a închide, out – afară]. Vezi definitia »

ASTRONAÚT, -Ă s. m. f. membru al echipajului unei nave cosmice; cosmonaut. (< fr. astronaute) Vezi definitia »